Primul lucru şocant a fost că eram fix 15 oameni ca-n poveste. Nu aveam cai, dar am călătorit toşi (da, toţi 15) în duba magică a lui Gherman. Ajunsi la Cioclovina (Hobbiton) ne-am oprit la căsuţa din deal (Bag-End) unde ne-am instalat şi ne-am pus la masă ca-n film, de unde ne-am ridicat după vreo 6 ore (în fiecare zi). După un asemenea praznic cu ceapă, slană, pere din pivniţă şi metode tradiţionale de “împăcare” au urmat jocuri, multă muzică dar şi multe poveşti. Acest tip de masă a primit apoi numele de “Cina eterna” sau “Cina infinită”.
A doua zi am plecat toţi în călătorie. Am trecut râul şi am urcat prin vale spre Cioclovina Udă (peştera de troli) unde am explorat împrejurimile cu câteva frontale. Apoi ne-am îndreptat spre Cioclovina uscată (peştera de goblini) unde am găsit un drum fermecat (fosta exploatare de guano) şi o usa ferecată în interiorul muntelui. Scăpând cu viaţă am călătorit prin ceaţă (Misty Mountains), traversând curţile oamenilor înapoi acasă, unde am continuat cina eternă, jocurile (lui Gollum), cântarea şi poveştile.
A treia zi am mers pe vârful Tâfla să privim înspre Piatra Roşie şi pădurile din împrejurime (Mirkwood). După multe obstacole, stânci şi ceaţă, bătăi cu zăpadă între Vlad, Cristi, Dani (Giant Stone Golems) şi restul companiei, am poposit la câteva explicaţii şi detalii despre daci şi romani (elfi şi orci), de bătăliile lor din zonă şi de aurul pierdut al dacilor (piticilor) ce rămâne păzit de dragonul local, Smaug. Vânaţi de goblini şi orci ne-am rostogolit ca nişte butoaie la vale prin zăpadă şi am ajuns la Rivendell unde Diana şi Raluca (elfii) ne aşteptau cu mâncare şi haine uscate. A urmat o sesiune de tir cu arcul coordonată de Gherman (elful-şef) pentru a pregăti piticii neîndemânatici de pericole viitoare.
Între timp Consiliul s-a reunit şi astfel, eu (Gandalf), Raluca (Thorin), Mihaela (Saruman), Diana (Galadriel) şi elful şef Gherman (Elrond) i-au provocat pe cei doi tineri Vlad şi Cristi (Kili şi Fili) să producă focul magic în vatra de afară. A urmat depunerea de promisiune şi trecerea la ramura de vârstă seniori cu multe lacrimi (de la fumul focului magic). Vlad a ţinut un discurs memorabil, citez aici „Păcurar, căloi, dog”. S-a reluat apoi Cina eternă, s-a încins o sesiune de pingpong între Gandalf şi Elrond după care au intrat la masă şi restul piticilor. Jocurile au ţinut până spre dimineaţă când Compania lui Bilbo şi-a continuat drumul spre Călan (Mordor), Simeria (suburbie a Mordor-ului) şi peste munţi (the Misty Mountains of course) aşteptând cu nerăbdare partea a doua a filmului.
Poveste scrisă de Adi Radu.
Fotografii de serviciu: Marius Tărcatu, Raluca Popescu, Diana Pantea şi oricine altcineva a pus mâna pe aparate.
